Guvernul României - Normă metodologică din 20 februarie 2002

 

Norma metodologică de aplicare a Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă din 20.02.2002  

 

În vigoare de la 18 martie 2002

 

Consolidarea din data de 10 februarie 2021 are la bază publicarea din Monitorul Oficial, Partea I nr. 181 din 18 martie 2002 şi include modificările aduse prin următoarele acte: Rectificare 2002; HG 1089/2002; HG 934/2004; HG 1859/2005; HG 312/2006; HG 149/2008; HG 449/2009; OUG 117/2010; HG 113/2011; HG 119/2014; HG 133/2016; HG 767/2016; HG 885/2016; HG 374/2017; HG 80/2018; HG 772/2018; OUG 32/2020;
Ultimul amendament în 30 martie 2020.

 

   *) Potrivit art IV, alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 113/2011, prin sintagma "declaraţie lunară privind evidenţa nominală a asiguraţilor şi a obligaţiilor de plată la bugetul asigurărilor pentru şomaj" se înţelege declaraţia privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate prevăzută la art. 29619 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare. 

   *) Potrivit art. XIII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 32/2020, pe perioada situaţiei de urgenţă instituite prin Decretul nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României, cererile şi documentele doveditoare pentru solicitarea drepturilor de asigurări sociale şi de şomaj se realizează prin poşta electronică.  

    Prezentele norme metodologice, denumite în continuare norme reglementează punerea în aplicare a dispoziţiilor Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă. 

 

   Art. 1. -  Sistemul de indicatori statistici prevăzuţi la art. 6 din Legea nr. 76/2002, denumită în continuare lege, şi metodologia de calcul a acestora se stabilesc de Institutul Naţional de Statistică, în colaborare cu Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, şi se aprobă prin ordin al ministrului muncii şi solidarităţii sociale şi al preşedintelui Institutului Naţional de Statistică, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentelor norme. 

   Art. 2. -  Tematica cercetărilor statistice speciale prevăzută la art. 7 alin. (2) din lege, precum şi metodologia de realizare a cercetărilor statistice speciale se avizează, potrivit legii, de Institutul Naţional de Statistică şi se aprobă prin ordin al ministrului muncii şi solidarităţii sociale, la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă. 

   Art. 3. -   (1) Prin sintagma locuri de muncă vacante, potrivit art. 10 alin. (1) şi (3) din lege, se înţelege locurile de muncă devenite disponibile ca urmare a încetării raporturilor de muncă sau de serviciu, precum şi locurile de muncă nou-create. 

   (2) Comunicarea de către angajatori a locurilor de muncă vacante, precum şi comunicarea de către angajatori a ocupării locurilor de muncă vacante care au fost comunicate se vor face pe suport hârtie sau în format electronic, conform formularelor prevăzute în anexa nr. 1A, respectiv în anexa nr. 1B. Prin format electronic se înţelege suport magnetic, e-mail ori serviciul on-line pentru comunicarea locurilor de muncă vacante sau ocuparea acestora oferit de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă. 

   (3) Obligaţia prevăzută la art. 10 alin. (1) şi (3) din lege se consideră îndeplinită în situaţia în care comunicarea prevăzută la aceste texte de lege se realizează prin transmiterea formularului corespunzător prevăzut la alin. (2), în termenul prevăzut la art. 10 alin. (1), respectiv alin. (3) din lege. 

   (4) Termenul prevăzut la art. 10 alin. (1) din lege se îndeplineşte la sfârşitul celei de a 5-a zile lucrătoare, ora 24,00, din perioada de 5 zile lucrătoare de la vacantarea locului de muncă. Perioada respectivă se calculează începând cu data vacantării, respectiv creării locului de muncă, în situaţia în care această dată nu este declarată zi nelucrătoare, sau cu prima zi lucrătoare, în situaţia în care vacantarea locului de muncă s-a realizat într-o zi declarată nelucrătoare. 

   (5) Termenul de o zi de la data ocupării locului de muncă, prevăzut la art. 10 alin. (3) din lege, se îndeplineşte la sfârşitul primei zile lucrătoare, ora 24,00, următoare datei în care s-a ocupat locul de muncă în condiţiile legii. 

   (6) Comunicarea de către angajatori a locurilor de muncă vacante sau ocuparea acestora se poate realiza prin serviciul on-line oferit de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, prevăzut la alin. (2), începând cu data de la care acest serviciu on-line devine operativ, dată care se face publică de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă pe pagina de internet a instituţiei. 

   Art. 4. -  (1) Furnizorii de servicii prevăzuţi la art. 10 alin. (2) din lege vor comunica agenţiei pentru ocuparea forţei de muncă judeţene sau, după caz, a municipiului Bucureşti, până la data de 5 a fiecărei luni pentru luna expirată, date privind şomerii mediaţi şi încadraţi în muncă. 

   (2) Comunicarea prevăzută la alin. (1) se va face pe suport de hârtie sau în format electronic, pe suport magnetic ori e-mail, conform formularului prevăzut în anexa nr. 2. 

   Art. 5. -  Prin motive neimputabile, în sensul art. 17 alin. (1) din lege, se înţelege: 

   a) încetarea raportului de muncă în temeiul art. 56 alin. (1) lit. a), b), d), e), g) şi i), art. 61 lit. c) şi d), art. 65 alin. (1), art. 95 alin. (4) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; 

   b) încetarea raportului de muncă la iniţiativa angajatorului, prin notificare scrisă, în temeiul art. 31 alin. (3) din Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; 

   c) încetarea de drept a raportului de muncă al asistentului personal al persoanei cu handicap grav în cazul decesului persoanei cu handicap grav, în temeiul art. 39 alin. (4) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările ulterioare; 

   d) încetarea raportului de serviciu în temeiul art. 98 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia cazului în care funcţionarul public nu mai îndeplineşte condiţia prevăzută la art. 54 lit. a) din aceeaşi lege; 

   e) încetarea raportului de serviciu în temeiul art. 98 alin. (1) lit. e) şi h) şi art. 99 alin. (1) din Legea nr. 188/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; 

   f) încetarea contractului soldaţilor şi gradaţilor voluntari angajaţi pe bază de contract când sunt clasaţi «inapt pentru serviciu militar» sau «apt limitat» de către comisiile de expertiză medico-militară; 

   g) încetarea contractului soldaţilor şi gradaţilor voluntari angajaţi pe bază de contract, pentru motive sau nevoi ale Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului Administraţiei şi Internelor; 

   h) încetarea contractului soldaţilor şi gradaţilor voluntari angajaţi pe bază de contract care nu mai îndeplinesc condiţiile specifice, stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale, respectiv al ministrului administraţiei şi internelor, pentru ocuparea funcţiei; 

   i) încetarea contractului soldaţilor şi gradaţilor voluntari angajaţi pe bază de contract ca urmare a retragerii avizului de securitate specific clasei sau nivelului de secretizare a informaţiilor la care urmează să aibă acces de către autorităţile competente; 

   j) încetarea contractului soldaţilor şi gradaţilor voluntari la expirarea termenului contractului, în situaţia în care nu sunt posibilităţi de reînnoire, din cauza reducerii funcţiilor ca urmare a desfiinţării, restructurării sau a dislocării unităţii, precum şi în situaţia în care una dintre părţi nu mai optează pentru reînnoirea contractului; 

   k) încetarea contractului soldaţilor şi gradaţilor voluntari la împlinirea limitei de vârstă în serviciu, stabilită prin ordin al ministrului apărării naţionale. 

   Art. 6. -   (1) În vederea acordării drepturilor ori măsurilor de stimulare a ocupării forţei de muncă care se suportă din bugetul asigurărilor pentru şomaj, veniturile prevăzute la art. 5 pct. IV lit. c), art. 17 alin. (1) lit. f), art. 34 alin. (1) lit. b) şi alin. (3) lit. b) şi art. 66 alin. (1) din lege sunt venituri lunare, care se determină prin raportarea venitului impozabil, certificat de către organele fiscale teritoriale subordonate Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, la numărul de luni aferente unui an fiscal. 

   (2) Informaţiile privind veniturile certificate prevăzute la alin. (1) se obţin la solicitarea agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, de la organele fiscale teritoriale subordonate Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, din adeverinţele de venit eliberate în conformitate cu prevederile art. 69 alin. (4) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare. Adeverinţele de venit pot fi emise şi transmise şi în formă electronică, în baza unui protocol încheiat între cele două agenţii în conformitate cu prevederile art. 69 alin. (5) din Legea nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare. 

   (3) În cazul în care persoana se prezintă cu adeverinţa de venit eliberată, conform prevederilor legale, de către organele fiscale teritoriale subordonate Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, inclusiv prin intermediul spaţiului privat virtual, reglementat prin Procedura de comunicare prin mijloace electronice de transmitere la distanţă între Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi persoanele fizice, aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.154/2014, cu modificările şi completările ulterioare, în scopul acordării drepturilor şi măsurilor de stimulare prevăzute la alin. (1), agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, sunt obligate să o accepte. 

   Art. 7. -  Reintegrarea în muncă, dispusă prin hotărâre judecătorească definitivă, nu mai este posibilă, potrivit art. 17 alin. (1) lit. j) din lege, la unitatea care a preluat patrimoniul unităţii la care persoana a fost încadrată în muncă anterior, în situaţia în care postul ocupat de aceasta a fost desfiinţat. 

   Art. 8. -  (1) Persoanele prevăzute la art. 17 alin. (2) lit. a) din lege se consideră că nu au reuşit sau nu au putut să se încadreze în muncă dacă fac dovada că în perioada de 60 de zile de la data absolvirii s-au înregistrat la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene sau a municipiului Bucureşti ori la alţi furnizori de servicii specializate pentru stimularea ocupării forţei de muncă, acreditaţi în condiţiile legii sau care nu se supun potrivit legii condiţiei de acreditare, în vederea medierii pentru încadrare în muncă. 

   (2) Dovada înregistrării la furnizorii de servicii specializate pentru stimularea ocupării forţei de muncă, prevăzuţi la alin. (1), se face cu o adeverinţă eliberată de furnizori, prin care se certifică data înregistrării persoanei în evidenţele proprii. 

   (3) Termenul de 60 de zile, prevăzut la alin. (1) şi la art. 17 alin. (2) lit. a) din lege, se împlineşte la ora 24,00 a celei de a 60-a zile, calculată de la data absolvirii. 

   (4) În situaţia în care termenul calculat conform alin. (3) se împlineşte într-o zi nelucrătoare, acesta se prelungeşte până la sfârşitul primei zile lucrătoare care urmează, ora 24,00. 

   Art. 9. «abrogat» 

   Art. 10. -   (1) Pentru a se asigura în sistemul asigurărilor pentru şomaj, în condiţiile legii, persoanele prevăzute la art. 20 şi 221 din lege pot încheia cu agenţia pentru ocuparea forţei de muncă judeţeană sau a municipiului Bucureşti, în a cărei rază îşi au domiciliul sau, după caz, reşedinţa ori îşi exercită dreptul de rezidenţă potrivit legii, un contract de asigurare pentru şomaj conform modelului prezentat în anexa nr. 3. 

   (2) În vederea încheierii unui contract de asigurare pentru şomaj, calitatea de asigurat în sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, precum şi în sistemul asigurărilor sociale de sănătate se dovedeşte cu contractul de asigurare sau cu orice alt document justificativ al calităţii de asigurat în cadrul acestor sisteme de asigurări sociale, eliberat de instituţiile competente potrivit legii, în format electronic cu semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat sau în format pe hârtie în original. 

   (21) Documentele justificative prevăzute la alin. (2) se pot obţine de către agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti din sistemele informatice ale Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi ale Casei Naţionale de Pensii Publice, prin sistemul informatic al Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, în condiţiile în care persoanele prevăzute la art. 20 şi 221 din lege solicită şi îşi exprimă expres acordul în acest sens. 

   (22) Prevederile alin. (21) se aplică de la data la care documentele justificative sunt disponibile electronic Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, prin sistemele informatice, dată care se face publică pe pagina de internet a instituţiei. 

   (3) Prin întreprinzători persoane fizice titulari ai întreprinderilor individuale, precum şi prin persoane fizice autorizate, prevăzuţi la art. 20 lit. c) din lege, se înţelege inclusiv soţia/soţul titularului întreprinderii individuale/persoanei fizice autorizate care, fără a fi înregistrată/înregistrat în registrul comerţului şi autorizată/autorizat să funcţioneze ea însăşi/el însuşi ca titular al întreprinderii individuale/persoană fizică autorizată sau fără a fi salariată/salariat, participă în mod obişnuit la activitatea întreprinderii individuale/persoanei fizice autorizate, îndeplinind fie aceleaşi sarcini, fie sarcini complementare, în condiţiile legii. 

   (4) În vederea încheierii unui contract de asigurare pentru şomaj, calitatea de soţie/soţ a titularului întreprinderii individuale/persoanei fizice autorizate prevăzută la alin. (3) se dovedeşte cu documentul emis conform prevederilor legale de către Oficiul Naţional al Registrului Comerţului. 

   Art. 11. -  (1) În vederea încheierii contractelor de asigurare pentru şomaj cu persoanele prevăzute la art. 20 şi 221 din lege, agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene sau a municipiului Bucureşti pot împuternici agenţiile locale pentru ocuparea forţei de muncă în a căror rază persoanele îşi au domiciliul sau, după caz, reşedinţa ori îşi exercită dreptul la rezidenţă potrivit legii. 

   (2) Împuternicirea de reprezentare se va da şefului agenţiei locale pentru ocuparea forţei de muncă prin dispoziţie a directorului executiv al agenţiei pentru ocuparea forţei de muncă judeţene sau a municipiului Bucureşti. 

   Art. 12. -   Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, prevăzut la art. 22 alin. (2) şi art. 221 alin. (2) din lege ca limită inferioară a venitului lunar la care se pot asigura persoanele prevăzute la art. 20 şi art. 221 alin. (1) din lege prin încheierea unui contract de asigurare pentru şomaj şi la care se calculează contribuţia datorată bugetului asigurărilor pentru şomaj, este salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată stabilit prin hotărâre a Guvernului, în vigoare în luna pentru care se plăteşte această contribuţie. 

   Art. 13. «abrogat» 

   Art. 14. «abrogat» 

   Art. 15. -  (1) Şomerii prevăzuţi la art. 17 din lege, care realizează venituri din activităţi autorizate potrivit legii, vor beneficia de indemnizaţie de şomaj în condiţiile art. 34 alin. (1), respectiv alin. (3) din lege, dacă dovedesc că acele venituri, determinate potrivit art. 6, nu depăşesc valoarea indicatorului social de referinţă al asigurărilor pentru şomaj şi stimulării ocupării forţei de muncă în vigoare în luna pentru care se face dovada. 

   (11) Şomerii prevăzuţi la art. 17 din lege, care realizează venituri din activităţi autorizate potrivit legii şi a căror activitate autorizată potrivit legii a încetat anterior datei la care solicită acordarea indemnizaţiei de şomaj, vor beneficia de indemnizaţie de şomaj în condiţiile art. 34 alin. (1), respectiv alin. (3) din lege, indiferent de venitul realizat, determinat potrivit art. 6, dacă dovedesc încetarea legală a activităţii autorizate potrivit legii. 

   (12) Şomerii a căror activitate autorizată potrivit legii a început ulterior datei la care încetează plata indemnizaţiei de şomaj conform prevederilor legale nu au obligaţia de a restitui indemnizaţia de şomaj de care au beneficiat, dacă dovedesc că au început activitatea autorizată potrivit legii după încetarea plăţii indemnizaţiei de şomaj. 

   (2) Prin activităţi autorizate potrivit legii se înţelege: 

   a) activităţile economice desfăşurate de persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi/sau întreprinderi familiale conform legii; 

   b) exercitarea profesiilor liberale potrivit dispoziţiilor legale speciale; 

   c) exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de către zilieri; 

   d) activităţi desfăşurate de persoane fizice în urma cărora se realizează venituri din agricultură, silvicultură sau piscicultură conform art. 71 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare; 

   e) activităţi în urma cărora se realizează venituri din cedarea folosinţei bunurilor conform art. 61 din Legea nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare. 

   (3) Se consideră că nu realizează venituri, potrivit prevederilor art. 5 pct. IV lit. c), art. 17 alin. (1) lit. f), art. 34 alin. (1) lit. b) şi alin. (3) lit. b) şi art. 66 alin. (1) din lege: 

   a) persoanele care nu realizează venituri impozabile sau care realizează venituri neimpozabile în conformitate cu Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare; 

   b) persoanele care realizează venituri din salarii reprezentând plăţi compensatorii acordate persoanelor disponibilizate din bugetul angajatorului, în temeiul contractului colectiv de muncă aplicabil; 

   c) persoanele care realizează venituri din investiţii, venituri din premii şi din jocuri de noroc, venituri din transferul proprietăţilor imobiliare şi venituri din alte surse, definite conform Legii nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare; 

   d) persoanele care realizează venituri reprezentând indemnizaţie de neconcurenţă care se acordă pe perioada de neconcurenţă, de către angajator, ulterior încetării contractului individual de muncă, conform art. 21 şi 22 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; 

   e) persoanele care realizează venituri reprezentând participarea la profit, care se acordă de către angajator salariaţilor, administratorilor sau managerilor, ulterior încetării contractului individual de muncă, respectiv contractului de mandat sau contractului de management, conform prevederilor legale; 

   f) persoanele care realizează venituri din indemnizaţia primită conform prevederilor legale, cu ocazia organizării alegerilor locale, alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor sau alegerilor prezidenţiale. 

   g) persoanele care realizează venituri incluse în baza de calcul al contribuţiei asiguratorii pentru muncă şi care se acordă de către angajator sau plătitorul de venit persoanelor prevăzute la art. 19 din lege, ulterior încetării contractului individual de muncă, contractului de muncă temporară, raportului de serviciu, mandatului pentru care au fost numite sau alese, contractului de management sau contractului de mandat, conform prevederilor legale, cu excepţia veniturilor din salarii şi asimilate salariilor stabilite în baza unor hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile/hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi executorii. 

   Art. 16. -  Prin sintagma "nu îndeplinesc condiţiile de pensionare, conform legii", potrivit art. 34 alin. (1) lit. c) din lege, se înţelege: 

   a) neîndeplinirea condiţiilor legale de pensionare pentru limită de vârstă; 

   b) situaţia în care persoana nu beneficiază de pensie de invaliditate; 

   c) nesolicitarea pensionării anticipate sau anticipate parţial, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege. 

   Art. 17. -  (1) În aplicarea prevederilor art. 34 alin. (12) din lege, stagiul de cotizare aferent unui contract individual de muncă cu timp parţial se stabileşte ca raport între timpul de muncă pentru care a fost încheiat contractul individual de muncă cu timp parţial şi durata normală a timpului de muncă. 

   (2) În aplicarea prevederilor art. 34 alin. (13) din lege, stagiul de cotizare aferent unui contract de muncă temporară se stabileşte luându-se în considerare atât durata fiecărei misiuni prevăzute în contractul de muncă temporară, cât şi timpul în care persoanele se află la dispoziţia agentului de muncă temporară, între misiuni. 

   Art. 18. -   (1) În vederea certificării stagiului minim de cotizare prevăzut la art. 34 alin. (1) lit. a) din lege şi a stabilirii dreptului la indemnizaţie de şomaj, angajatorii au obligaţia de a elibera persoanelor cărora le încetează raporturile de muncă sau de serviciu o adeverinţă din care să rezulte baza lunară de calcul al indemnizaţiei de şomaj stabilită potrivit art. 39 alin. (21) din lege şi baza lunară de calcul al contribuţiei asiguratorii pentru muncă stabilită potrivit prevederilor Legii nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, pentru fiecare lună din ultimele 12 luni, înainte de data încetării raporturilor de muncă sau de serviciu, în care s-a realizat stagiul de cotizare şi pentru care s-a datorat conform prevederilor legale, la bugetul de stat, contribuţia asiguratorie pentru muncă, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 26. 

   (2) Obligaţia prevăzută la alin. (1) se aplică şi plătitorilor veniturilor persoanelor cărora le-a încetat activitatea desfăşurată exclusiv în baza unui raport juridic prevăzut la art. 17 alin. (1) lit. c), d1), k) şi l) din lege, precum şi persoanelor cărora le-a încetat activitatea desfăşurată exclusiv în baza unui raport juridic prevăzut la art. 17 alin. (1) lit. m) din lege. 

   (3) Adeverinţa prevăzută la alin. (1) va conţine şi date cu privire la perioadele în care s-a prestat activitatea, perioadele în care raporturile de muncă sau de serviciu ori raporturile juridice prevăzute la art. 17 alin. (1) din lege au fost suspendate, precum şi data şi motivul încetării acestora. Datele privind raporturile de muncă sau de serviciu se verifică şi se certifică de agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă pe baza înscrisurilor efectuate în carnetul de muncă, pentru perioadele până la data de 31 decembrie 2010, şi în situaţia raporturilor de muncă pe baza informaţiilor care se pun la dispoziţia agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă prin sistemul informatic al Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă de către Inspecţia Muncii, pentru perioade ulterioare datei de 31 decembrie 2010. 

   (4) Datele referitoare la baza lunară de calcul al indemnizaţiei de şomaj şi baza de calcul al contribuţiei asiguratorii pentru muncă din adeverinţa prevăzută la alin. (1) se verifică şi se certifică de agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă, pe baza informaţiilor cuprinse în declaraţiile lunare privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate, prevăzute în Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, depuse de angajator sau plătitorul de venit ori persoanele prevăzute la art. 19 lit. i) din lege, care se pun la dispoziţia agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă electronic, din sistemul informatic al Ministerului Finanţelor Publice. 

   (5) În situaţia în care până la data de 31 decembrie 2010 nu există întocmit carnet de muncă, dovada existenţei unor raporturi de muncă sau de serviciu până la data de 31 decembrie 2010 se efectuează cu alte acte prevăzute de lege. 

   (6) În situaţia în care sunt identificate neconcordanţe între conţinutul adeverinţei şi informaţiile din cuprinsul declaraţiilor prevăzute la alin. (4) depuse de angajator sau plătitorul de venit ori persoana prevăzută la art. 19 lit. i) din lege şi/sau înscrisurile efectuate în carnetul de muncă până la data de 31 decembrie 2010 ori se constată că angajatorul sau plătitorul de venit ori persoana prevăzută la art. 19 lit. i) din lege nu a depus potrivit prevederilor legale declaraţia lunară, agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă solicită în scris acestora corectarea respectivelor documente şi depunerea lor la agenţia pentru ocuparea forţei de muncă în termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii solicitării, cu excepţia declaraţiei lunare care se depune potrivit prevederilor din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare. 

   (7) Neeliberarea de către angajator sau plătitorul de venit prevăzut la alin. (2) a adeverinţei prevăzute la alin. (1) constituie contravenţie, potrivit art. 113 lit. j) din lege şi se sancţionează cu amenda prevăzută la art. 114 alin. (1) lit. a) din lege de către organele de control măsuri active ale structurilor teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă care au competenţa constatării şi sancţionării celorlalte contravenţii prevăzute de lege. 

   Art. 19. -   (1) Certificarea stagiilor de cotizare realizate anterior datei de 1 martie 2002 se face de către agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă, potrivit art. 36 din lege, în baza certificatului întocmit conform modelului prevăzut în anexa nr. 5. 

   (2) Certificarea stagiilor de cotizare realizate ulterior datei de 1 martie 2002 se face, după caz, pe baza: 

   a) informaţiilor cuprinse în declaraţiile lunare privind evidenţa nominală a asiguraţilor şi a obligaţiilor de plată la bugetul asigurărilor pentru şomaj şi în declaraţiile privind asigurarea în sistemul asigurărilor pentru şomaj, depuse de angajator sau plătitorul de venit ori, după caz, persoanele care aveau obligaţia depunerii declaraţiei, conform prevederilor legale, pentru perioade anterioare lunii ianuarie 2011; 

   b) informaţiilor cuprinse în declaraţiile lunare privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate, prevăzute în Legea nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare, depuse de angajator sau plătitorul de venit, care se pun la dispoziţia agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă electronic, din sistemul informatic al Ministerului Finanţelor Publice, pentru perioade începând cu luna ianuarie 2011; 

   b1) informaţiilor cuprinse în declaraţiile lunare privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate, prevăzute în Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, depuse de persoana prevăzută la art. 19 lit. i) din lege, care se pun la dispoziţia agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă electronic, din sistemul informatic al Ministerului Finanţelor Publice; 

   c) contractului de asigurare pentru şomaj, prin însumarea perioadelor pentru care s-a achitat contribuţia la bugetul asigurărilor pentru şomaj, pentru persoanele care au fost asigurate în baza unui contract de asigurare pentru şomaj. 

   (3) Certificarea stagiilor de cotizare prevăzute la alin. (2) se face de către agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă prin certificatul întocmit conform modelului prevăzut în anexa nr. 25. 

   (4) Procedura privind declararea lunară de către angajatori a evidenţei nominale a asiguraţilor şi a obligaţiilor de plată la bugetul asigurărilor pentru şomaj, începând cu obligaţiile aferente lunii ianuarie 2011, este cea stabilită potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare. 

   (5) În situaţiile în care, pentru perioadele prevăzute la alin. (2) lit. a) şi b), desfăşurarea raporturilor de muncă sau de serviciu ori a raporturilor juridice prevăzute la art. 17 alin. (1) din lege nu poate fi dovedită prin declaraţiile prevăzute la alin. (2), stabilirea şi certificarea stagiului de cotizare se pot face şi pe baza altor acte juridice, întocmite în condiţiile legii, în temeiul cărora s-au născut şi desfăşurat raporturile juridice. 

   (6) Obligaţia prezentării actelor doveditoare prevăzute la alin. (5) revine persoanei în cauză. 

   (7) Prin excepţie, în situaţia persoanelor care au fost asigurate obligatoriu prin efectul legii, prevăzute la art. 19 din lege, certificarea stagiului minim de cotizare prevăzut la art. 34 alin. (1) lit. a) din lege se face pe baza informaţiilor din cuprinsul declaraţiilor de natura celor prevăzute la alin. (2) şi a adeverinţei eliberate potrivit art. 18 sau, după caz, doar pe baza adeverinţei eliberate potrivit art. 18, în cazul în care se constată că nu s-a depus declaraţia de natura celor prevăzute la alin. (2). 

   (8) Prin excepţie, în situaţia persoanelor prevăzute la art. 19 din lege care au fost asigurate obligatoriu prin efectul legii, certificarea stagiului minim de cotizare prevăzut la art. 34 alin. (1) lit. a) din lege se face pe baza informaţiilor din cuprinsul declaraţiilor de natura celor prevăzute la alin. (2) în cazul în care se constată că angajatorul şi-a suspendat/încetat activitatea. 

   Art. 191. -  (1) Veniturile care constituie baza de calcul al indemnizaţiei de şomaj prevăzute la art. 39 alin. (21) din lege sunt veniturile care constituie baza de calcul al contribuţiei asiguratorii pentru muncă. 

   (11) Baza de calcul al indemnizaţiei de şomaj şi baza lunară de calcul al contribuţiei asiguratorii pentru muncă, pentru fiecare lună din ultimele 12 luni în care s-a realizat stagiu de cotizare, sunt cele din cuprinsul declaraţiei lunare privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate, prevăzută la art. 147 alin. (1) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, depusă potrivit prevederilor legale şi pusă la dispoziţia agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă, pe cale electronică, din sistemul informatic al Ministerului Finanţelor Publice. 

   (2) Pentru persoanele care au fost asigurate facultativ în baza unui contract de asigurare pentru şomaj, la determinarea sumei calculate prin aplicarea unei cote procentuale diferenţiate în funcţie de stagiul de cotizare, prevăzută la art. 39 alin. (2) lit. b) din lege, se va avea în vedere venitul lunar declarat în contractul de asigurare pentru şomaj la care aceste persoane s-au asigurat, potrivit legii, şi la care s-a calculat şi s-a plătit contribuţia la bugetul asigurărilor pentru şomaj prevăzută la art. 20 alin. (2) din lege. 

   (3) Pentru persoanele fizice care au realizat venituri de natură profesională pentru care, potrivit prevederilor art. III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 58/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 şi alte măsuri financiar-fiscale, aprobată prin Legea nr. 279/2010, cu modificările ulterioare, s-a datorat şi s-a plătit contribuţia individuală de asigurări pentru şomaj, la determinarea sumei calculate prin aplicarea unei cote procentuale diferenţiate în funcţie de stagiul de cotizare, prevăzută la art. 39 alin. (2) lit. b) din lege, se vor avea în vedere veniturile determinate prin aplicarea asupra veniturilor realizate de persoanele asigurate obligatoriu pentru activităţile desfăşurate pe baza contractelor de drepturi de autor şi drepturi conexe definite potrivit art. 7 alin. (1) pct. 131 din Legea nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare, şi/sau pe baza contractelor/convenţiilor încheiate potrivit Codului civil a unui coeficient rezultat ca raport între cota de contribuţie individuală de asigurări pentru şomaj şi cota de contribuţie datorată la bugetul asigurărilor pentru şomaj potrivit legii, de către persoanele asigurate în baza contractului de asigurare pentru şomaj. 

   (4) Începând cu declararea contribuţiilor sociale datorate conform legii, potrivit titlului IX2 «Contribuţii sociale obligatorii» din Legea nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare, numărul de zile cu normă întreagă lucrate în lună, folosite la stabilirea stagiului de cotizare, pe baza informaţiilor cuprinse în declaraţiile lunare privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate, depuse de angajator, potrivit prevederilor legale, şi puse la dispoziţia agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă, pe cale electronică, din sistemul informatic al Ministerului Finanţelor Publice, se calculează prin împărţirea numărului de ore efectiv lucrate în lună, în care se includ şi orele suspendate în lună pentru incapacitate temporară de muncă suportată de angajator, conform legii, la numărul de ore reprezentând timpul normal de lucru, conform tipului de contract (8, 7 sau 6 ore). Rezultatul obţinut se corelează cu numărul de zile lucrătoare în lună. În situaţia în care rezultatul obţinut este egal cu numărul de zile lucrătoare în lună, stagiul de cotizare este egal cu o lună. În situaţia în care rezultatul obţinut este mai mic decât numărul de zile lucrătoare în lună, la stabilirea stagiului de cotizare se iau în considerare numai zilele cu normă întreagă lucrate în lună, calculate potrivit modalităţii de calcul. În situaţia în care rezultatul obţinut ca urmare a aplicării formulei este exprimat în fracţiuni de zile cu normă întreagă lucrată în lună, orele care corespund unei fracţiuni de zile cu normă întreagă lucrată în lună vor fi considerate ca o zi cu normă întreagă lucrată în lună. 

   (5) Pentru asiguraţii cu mai multe contracte individuale de muncă, numărul de zile cu normă întreagă lucrate în lună, folosite la stabilirea stagiului de cotizare, se obţine prin însumarea numărului de zile cu normă întreagă lucrate în lună, folosite la stabilirea stagiului de cotizare, calculate conform alin. (4), pentru fiecare contract individual de muncă. 

   (6) Prin excepţie de la dispoziţiile alin. (4) teza 1, pentru perioadele în care se aplică scutire de la plata contribuţiilor la bugetul asigurărilor pentru şomaj şi constituie stagiu de cotizare fără plata contribuţiei, potrivit dispoziţiilor legale, numărul de zile cu normă întreagă lucrate în lună, folosite la stabilirea stagiului de cotizare, se calculează cu formula: numărul de ore efectiv lucrate în lună, în care se includ şi orele suspendate în lună pentru incapacitate temporară de muncă suportată de angajator conform legii, la care se adaugă numărul de ore suspendate în lună în temeiul art. 52 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 53/2003, cu modificările şi completările ulterioare, pentru care se beneficiază de scutire de la plata contribuţiilor sociale la bugetul asigurărilor pentru şomaj în condiţiile legii, iar rezultatul se împarte la numărul de ore reprezentând timpul normal de lucru, conform tipului de contract (8, 7 sau 6 ore). 

   (7) Prin excepţie de la dispoziţiile alin. (4) teza 1, pentru perioada pentru care se aplică scutirea de la plata contribuţiei datorate de angajator la bugetul asigurărilor pentru şomaj în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2010 privind reglementarea unor măsuri în vederea stimulării creării de noi locuri de muncă şi diminuării şomajului în anul 2010, aprobată prin Legea nr. 185/2010, numărul de zile cu normă întreagă lucrate în lună, folosite la stabilirea stagiului de cotizare, se calculează cu formula: numărul de ore efectiv lucrate în lună, în care se includ şi orele suspendate în lună pentru incapacitate temporară de muncă suportată de angajator, conform legii, la care se adaugă numărul de ore suspendate în lună, conform legii, în care nu se includ orele suspendate pentru incapacitate temporară de muncă suportată de angajator conform legii, iar rezultatul se împarte la numărul de ore reprezentând timpul normal de lucru, conform tipului de contract (8, 7 sau 6 ore). 

   (8) Pentru persoanele care au realizat venituri din drepturi de autor şi drepturi conexe, definite potrivit art. 7 alin. (1) pct. 131 din Legea nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi pentru persoanele care au realizat venituri din activităţi profesionale desfăşurate în baza contractelor/convenţiilor încheiate potrivit Codului civil, perioadele în care s-au datorat contribuţiile individuale de asigurări pentru şomaj în conformitate cu prevederile art. III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 58/2010, aprobată prin Legea nr. 279/2010, cu modificările ulterioare, constituie stagiu de cotizare în sistemul asigurărilor pentru şomaj. 

   (9) În situaţia consilierilor locali, judeţeni sau ai municipiului Bucureşti, care realizează venituri reprezentând indemnizaţie de şedinţă, în condiţiile în care aceste persoane nu au calitatea de pensionar, perioada reprezentând luna în care se realizează astfel de venituri constituie stagiu de cotizare în sistemul asigurărilor pentru şomaj. 

   Art. 20. -  Prin a căuta activ un loc de muncă, potrivit art. 41 alin. (1) lit. d) din lege, se înţelege a dovedi că persoana s-a prezentat pentru a solicita un loc de muncă la agenţia pentru ocuparea forţei de muncă judeţeană sau a municipiului Bucureşti la care se află în evidenţă, în afara datei programării lunare, sau la alţi furnizori de servicii specializate pentru stimularea ocupării forţei de muncă, acreditaţi în condiţiile legii, în vederea medierii pentru încadrare în muncă. 

   Art. 201. -  (1) Obligaţia prevăzută la art. 41 alin. (1) lit. e) din lege se consideră îndeplinită în situaţia în care înştiinţarea în scris cu privire la apariţia stării de incapacitate temporară de muncă în cazul persoanei beneficiare de indemnizaţie de şomaj se realizează prin transmiterea, în termen de 24 de ore de la data acordării concediului medical, a unei declaraţii pe propria răspundere din care să rezulte seria şi numărul certificatului de concediu medical, data acordării acestuia, numele medicului prescriptor şi unitatea în care funcţionează acesta, datele de identificare ale persoanei căreia i s-a eliberat certificatul de concediu medical şi adresa la care aceasta persoană va locui pe perioada valabilităţii concediului medical. 

   (2) Declaraţia pe propria răspundere prevăzută la alin. (1) se poate transmite prin una dintre următoarele modalităţi de comunicare: fax, poştă, e-mail sau prin depunerea acesteia la agenţia pentru ocuparea forţei de muncă unde este înregistrată persoana beneficiară de indemnizaţie de şomaj, în numele acestei persoane, de către un membru de familie sau, după caz, de către o altă persoană. 

   (3) Termenul de 24 de ore de la data acordării concediului medical prevăzut la art. 41 alin. (1) lit. e) din lege şi la alin. (1) din prezentul articol se îndeplineşte la sfârşitul zilei următoare datei în care s-a acordat concediul medical, în situaţia în care aceasta nu este declarată zi nelucrătoare, sau în prima zi lucrătoare, în situaţia în care acordarea concediului medical s-a realizat în zilele declarate nelucrătoare, sau la împlinirea termenului. 

   Art. 21. -  Casele teritoriale de pensii au obligaţia, potrivit art. 41 alin. (3) din lege, de a comunica agenţiei pentru ocuparea forţei de muncă judeţene sau a municipiului Bucureşti beneficiarii indemnizaţiilor de şomaj cărora li s-a stabilit dreptul la pensie, în termen de 3 zile de la data stabilirii acestui drept, cu menţionarea datei privind punerea în plată a pensiei. 

   Art. 22. -  Respingerea cererii privind acordarea indemnizaţiei de şomaj, pentru motivele prevăzute la art. 42 alin. (1) din lege, se face prin dispoziţie de respingere semnată de directorul executiv al agenţiei pentru ocuparea forţei de muncă judeţene sau a municipiului Bucureşti. 

   Art. 23. -  (1) Indemnizaţia de şomaj prevăzută la art. 39 alin. (2) şi la art. 40 alin. (1) din lege se acordă integral dacă beneficiarul s-a aflat în şomaj pe întreaga perioadă a lunii respective. 

   (2) Indemnizaţia de şomaj pentru fracţiuni de lună, prevăzută la art. 43 alin. (2) din lege, se calculează prin raportarea cuantumului stabilit conform art. 39 alin. (2) şi art. 40 alin. (1) din lege la numărul de zile calendaristice din luna respectivă, iar rezultatul se înmulţeşte cu numărul de zile din luna respectivă pentru care şomerul beneficiază de indemnizaţia de şomaj. 

   Art. 24. -  (1) Încetarea plăţii indemnizaţiei de şomaj în situaţia prevăzută la art. 44 lit. b) din lege se aplică persoanelor care deţineau autorizaţia de funcţionare sau certificatul de înmatriculare al unei societăţi comerciale anterior datei înregistrării cererii pentru acordarea indemnizaţiei de şomaj, precum şi persoanelor care desfăşoară activităţi în calitate de zilier sau activităţi în urma cărora se realizează venituri din cedarea folosinţei bunurilor sau venituri din agricultură, silvicultură ori piscicultură conform art. 61 sau 71 din Legea nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare. 

   (2) Încetarea plăţii indemnizaţiilor de şomaj pentru motivul prevăzut la art. 44 lit. b) din lege se face cu data de întâi a lunii în care beneficiarul a realizat venituri mai mari decât valoarea indicatorului social de referinţă al asigurărilor pentru şomaj şi stimulării ocupării forţei de muncă în vigoare. 

   (3) În cazul persoanelor cărora le-a încetat plata indemnizaţiei de şomaj pentru motivul prevăzut la art. 44 lit. b) din lege şi care încheie un nou contract de asigurare, perioada de cotizare realizată anterior acordării indemnizaţiei de şomaj se ia în calcul la realizarea stagiului minim de cotizare prevăzut la art. 34 alin. (1) lit. a) din lege, în condiţiile prevăzute la art. 371 din lege. 

   (4) Prevederile art. 44 lit. c) din lege se aplică beneficiarilor indemnizaţiei de şomaj care dobândesc autorizaţia de funcţionare sau certificatul de înmatriculare al unei societăţi comerciale după data înregistrării cererii pentru acordarea indemnizaţiei de şomaj. 

   Art. 25. -  Prin refuz nejustificat, prevăzut la art. 44 lit. d) şi e) din lege, se înţelege situaţia în care beneficiarul indemnizaţiei de şomaj nu acceptă soluţiile legate de încadrarea în muncă sau, după caz, calificarea ori recalificarea sa, oferite pe baza consilierii sau medierii, precum şi situaţia în care nu a prezentat dovada prevăzută la art. 41 alin. (12) din lege. 

   Art. 26. -  Prevederile art. 44 lit. h) din lege se aplică numai dacă beneficiarul indemnizaţiei de şomaj a anunţat în scris agenţiei pentru ocuparea forţei de muncă judeţene sau a municipiului Bucureşti în a cărei evidenţă se află despre plecarea sa în străinătate. 

   Art. 27. -  (1) Măsura suspendării plăţii indemnizaţiei de şomaj, prevăzută la art. 45 alin. (1) lit. a) din lege, pentru neîndeplinirea obligaţiei prevăzute la art. 41 alin. (1) lit. a) din lege, se revocă în situaţia în care beneficiarul probează cu acte justificative că nu şi-a îndeplinit această obligaţie din motive neimputabile lui. 

   (2) Se consideră motive neimputabile beneficiarului următoarele situaţii: 

   a) naşterea unui copil; 

   b) căsătorie; 

   c) îmbolnăvire; 

   d) decesul soţului, soţiei sau al rudelor până la gradul al doilea inclusiv; 

   e) forţa majoră. 

   (3) Beneficiarul trebuie să prezinte actele justificative prevăzute la alin. (1) în termen de 30 de zile de la data prevăzută la art. 45 alin. (1) lit. a) din lege. 

   Art. 28. -  Măsura suspendării, a revocării suspendării şi a încetării plăţii indemnizaţiei de şomaj se stabileşte prin dispoziţie a directorului executiv al agenţiei pentru ocuparea forţei de muncă judeţene sau a municipiului Bucureşti. 

   Art. 29. -  În sensul prevederilor art. 46 din lege, drepturile băneşti cuvenite şomerilor cu titlu de indemnizaţie de şomaj pot face obiectul executării silite pentru debite provenite din plata necuvenită a acestora, pentru sumele datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere ori pentru sumele datorate cu titlu de despăgubiri pentru repararea daunelor cauzate prin moarte sau prin vătămări corporale, precum şi în cazurile prevăzute de dispoziţii legale speciale. 

   Art. 291. -   Acordarea măsurii de sprijin prevăzute la art. 481 din lege se face în baza schemei de ajutor de minimis, elaborată cu respectarea reglementărilor în domeniu, instituită prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. 

   Art. 292. «abrogat» 

   Art. 293. «abrogat» 

   Art. 294. «abrogat» 

   Art. 295. «abrogat» 

   Art. 296. «abrogat» 

   Art. 30. -  Prin concediere colectivă se înţelege concedierea colectivă definită potrivit art. 68 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare. 

   Art. 31. -  (1) Agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene şi a municipiului Bucureşti pot acorda, la cerere, servicii de preconcediere, prevăzute la art. 51 din lege, oricărei persoane asigurate, ameninţate de riscul de a deveni şomer. 

   (2) Cererea privind acordarea serviciilor de preconcediere se va completa conform modelului prezentat în anexa nr. 6. 

   (3) Cererea prevăzută la alin. (2) se depune fie personal, fie prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, prin fax sau e-mail. 

   (4) În situaţia în care cererea transmisă prin modalităţile prevăzute la alin. (3) nu este lizibilă sau completă, agenţia pentru ocuparea forţei de muncă judeţeană sau a municipiului Bucureşti solicită persoanei redepunerea acesteia în termen de 5 zile de la data primirii solicitării. 

   Art. 32. -  Pentru aplicarea prevederilor art. 55 alin. (1) din lege contractele dintre agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene sau a municipiului Bucureşti şi furnizorii de servicii specializate pentru stimularea ocupării forţei de muncă se încheie conform modelului prezentat în anexa nr. 7. 

   Art. 33. -   (1) În aplicarea art. 59 alin. (2) şi alin. (3) lit. a) din lege, agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă fac cunoscute persoanelor în căutarea unui loc de muncă denumirea şi datele de contact ale angajatorilor prevăzute în formularul al cărui model este prezentat în anexa nr. 1A, prin publicarea sau afişarea acestora. 

   (2) Pentru aplicarea art. 59 alin. (3) lit. c) din lege, preselecţia candidaţilor în scopul stabilirii raportului de muncă sau de serviciu se va face la cererea angajatorului care a comunicat locul de muncă vacant, în funcţie de criteriile impuse de acesta şi cu respectarea prevederilor legale. 

   Art. 34. -  (1) Pentru a fi luaţi în evidenţă în vederea medierii şomerii prevăzuţi la art. 61 alin. (2) din lege depun la agenţia pentru ocuparea forţei de muncă judeţeană sau a municipiului Bucureşti o cerere conform modelului prezentat în anexa nr. 8, urmând ca, în cazul neîncadrării lor în muncă, cererea să fie reînnoită la un interval de 6 luni. 

   (2) În aplicarea prevederilor art. 61 alin. (3) din lege, beneficiază de serviciile de mediere gratuite şi persoanele prevăzute la art. 16 lit. c) -f) din lege, dacă depun la agenţia pentru ocuparea forţei de muncă judeţeană sau a municipiului Bucureşti o cerere conform modelului prevăzut în anexa nr. 9. 

   (3) Cererile prevăzute la alin. (1) şi (2), precum şi la art. 31 se pot transmite şi prin fax, prin e-mail sau prin poştă. 

   Art. 35. -  (1) Programele de formare profesională prevăzute la art. 63 alin. (1) din lege, prin care pot fi iniţiate, calificate, recalificate, perfecţionate sau specializate persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, se organizează ţinându-se seama de profilurile profesionale, profilurile şi standardele ocupaţionale, după cum urmează: 

   a) la cererea expresă a angajatorilor care doresc să încadreze persoane aflate în căutarea unui loc de muncă sau să asigure formare profesională persoanelor angajate, aflate în una dintre situaţiile prevăzute la art. 66 alin. (2) din lege; 

   b) la cererea persoanelor care doresc să presteze o activitate autorizată conform legii sau a persoanelor angajate, cu acordul angajatorului, aflate în una dintre situaţiile prevăzute la art. 66 alin. (2) din lege; 

   c) pe baza analizelor şi studiilor de specialitate privind necesarul actual şi prognozat de forţă de muncă. 

   (2) Pentru aplicarea art. 63 alin. (1) din lege se vor corela programele de formare profesională şi cu programele de şcolarizare ale Ministerului Educaţiei şi Cercetării, în vederea adaptării pregătirii profesionale la cerinţele reale ale pieţei muncii. 

   Art. 36. -  (1) Pentru aplicarea art. 64 alin. (2) din lege, la formele de pregătire profesională, organizate în condiţiile legii, sunt admise persoane apte de muncă, având nivelul de pregătire necesar şi care au beneficiat de informare şi consiliere privind cariera, prin centrele de informare şi consiliere profesională din cadrul agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă judeţene sau a municipiului Bucureşti. 

   (2) Pentru stabilirea formei, grupului şi tipului de program de formare profesională se va ţine seama de nivelul general de pregătire, dovedit prin acte de studii. 

   (3) La programele de formare profesională organizate pentru calificări de nivelul I, prevăzute în Nomenclatorul calificărilor pentru care se pot organiza programe finalizate cu certificate de calificare, aprobat prin Ordinul ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 35/3.112/2004, pot fi admise şi persoane care nu au absolvit învăţământul obligatoriu. 

   (4) «abrogat» 

   (5) Agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene şi a municipiului Bucureşti pot organiza programe de formare profesională speciale pentru persoanele cu capacitate de muncă diminuată sau pentru persoanele cu handicap. 

   (6) Persoanele cu capacitate de muncă diminuată sau persoanele cu handicap vor fi cuprinse în programele de formare profesională la recomandarea medicului specialist, potrivit legii. 

   Art. 361. -  Persoanele înregistrate la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă, care desfăşoară activităţi în mediul rural şi nu realizează venituri lunare sau realizează venituri lunare mai mici decât valoarea indicatorului social de referinţă al asigurărilor pentru şomaj şi stimulării ocupării forţei de muncă în vigoare, beneficiază în mod gratuit de servicii de formare profesională, dacă dovedesc că acele venituri nu depăşesc valoarea indicatorului social de referinţă al asigurărilor pentru şomaj şi stimulării ocupării forţei de muncă în vigoare în luna pentru care se face dovada. 

   Art. 362. -  (1) În vederea aplicării prevederilor art. 66 alin. (4) din lege, agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene sau a municipiului Bucureşti organizează programe de formare profesională, în colaborare cu unităţile subordonate Direcţiei Generale a Penitenciarelor din cadrul Ministerului Justiţiei. 

   (2) În vederea participării la programele de formare profesională prevăzute la alin. (1), unităţile subordonate Direcţiei Generale a Penitenciarelor din cadrul Ministerului Justiţiei vor asigura selecţia persoanelor aflate în detenţie. 

   (3) Selecţia prevăzută la alin. (2) se va realiza atât pe baza criteriilor specifice de selecţie, cât şi din punct de vedere medical şi al nivelului de pregătire, precum şi în funcţie de perioada rămasă de executat până la eliberare, pentru a se asigura participarea acestora pe întreaga durată a programului de formare profesională. 

   Art. 363. -  (1) Prin sintagma nu se pot deplasa zilnic, potrivit art. 661 alin. (2) lit. d) din lege, se înţelege: 

   a) nu există mijloace de transport în comun de la domiciliu la locul de desfăşurare a programului de formare profesională; 

   b) mijloacele de transport în comun existente nu pot asigura deplasarea persoanei cu cel mult două ore înainte şi după orele de curs pe traseul de la domiciliu la locul de pregătire. 

   (2) Pentru persoanele care nu se pot deplasa zilnic la unitatea de pregătire, potrivit art. 661 alin. (2) lit. d) din lege, decontarea cheltuielilor de transport se face pentru cel mult patru deplasări, pe traseul cel mai scurt de la domiciliu la locul de cazare, în cursul unei luni, în condiţiile prevăzute de reglementările în vigoare pentru salariaţii instituţiilor publice şi regiilor autonome cu specific deosebit, pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, precum şi în cazul deplasării, în cadrul localităţii, în interesul serviciului. 

   Art. 37. -  (1) Persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, prevăzute la art. 66 alin. (1) din lege, care urmează programele de formare profesională, au următoarele obligaţii: 

   a) să participe la toate activităţile cuprinse în programul de formare profesională, să îndeplinească toate cerinţele prevăzute de acesta şi să se prezinte la examenul de absolvire sau la reexaminare; 

   b) să restituie cheltuielile efectuate pentru serviciile de formare profesională prevăzute la art. 661 alin. (2) şi (3) din lege, dacă nu se prezintă la primul examen de absolvire sau la reexaminare, cu excepţia cazului în care neprezentarea se datorează unor motive neimputabile persoanei; 

   c) să restituie cheltuielile efectuate pentru serviciile de formare profesională prevăzute la art. 661 alin. (2) şi (3) din lege, dacă, după absolvire, refuză nejustificat încadrarea în muncă oferită de agenţia pentru ocuparea forţei de muncă judeţeană sau a municipiului Bucureşti. 

   (2) Obligaţia prevăzută la alin. (1) lit. a) şi b) revine şi persoanelor prevăzute la art. 66 alin. (2) din lege. 

   (3) Se consideră motive neimputabile persoanei, în sensul alin. (1) lit. b), următoarele situaţii: 

   a) naşterea unui copil; 

   b) căsătorie; 

   c) îmbolnăvire; 

   d) decesul soţului, soţiei sau rudelor până la gradul al doilea inclusiv; 

   e) îndeplinirea obligaţiilor militare; 

   f) forţa majoră. 

   (4) Situaţiile prevăzute la alin. (3) se probează cu acte justificative, în termen de 30 de zile de la data primului examen de absolvire sau de la data reexaminării. 

   (5) Persoanele prevăzute la art. 66 alin. (1) şi (2) din lege, care urmează programe de formare profesională finanţate din bugetul asigurărilor pentru şomaj, se pot retrage de la aceste programe, fără a suporta cheltuielile efectuate pentru serviciile de formare profesională, pentru a se încadra în muncă, pentru a începe o activitate economică în condiţiile legii, pentru a se pensiona, pentru a beneficia de concediu pentru creşterea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani sau 7 ani, în cazul copilului cu handicap, pentru a urma o formă de învăţământ sau în cazul în care starea sănătăţii nu le permite continuarea programului, dacă dovedesc că se află în una dintre aceste situaţii cu actul privind încadrarea în muncă, autorizaţia de funcţionare sau certificatul de înmatriculare, decizia de pensionare, decizia de stabilire a dreptului la indemnizaţia pentru creşterea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani sau 7 ani, în cazul copilului cu handicap ori adeverinţe prin care se atestă situaţiile menţionate, emise de Casa Naţională de Pensii Publice şi Agenţia Naţională de Prestaţii şi Inspecţie Socială, adeverinţă prin care se atestă că este înscris într-o formă de învăţământ, respectiv cu acte medicale. 

   (6) Dacă numărul absenţelor nemotivate depăşeşte 10% din totalul orelor prevăzute în programa de pregătire, cursantul va fi exmatriculat, fără a mai avea dreptul de a urma un curs gratuit, fiind obligat să restituie cheltuielile efectuate pentru serviciile de formare profesională până la data exmatriculării sale, urmând, după caz, să îi fie încetată plata indemnizaţiei de şomaj conform art. 44 lit. e) din lege. 

   (7) Neprezentarea la examenul de absolvire sau la reexaminare a persoanelor care participă la programe de formare profesională gratuite, din alte motive decât cele prevăzute la alin. (3), constituie refuz nejustificat în sensul art. 25 şi, după caz, atrage încetarea plăţii indemnizaţiei de şomaj conform art. 44 lit. e) din lege. 

   Art. 38. -  (1) În cazul în care formarea profesională se realizează, potrivit art. 67 alin. (2) din lege, de agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene sau a municipiului Bucureşti, prin furnizori de formare profesională, autorizaţi în condiţiile legii, selectarea acestora se va face cu respectarea dispoziţiilor legale privind achiziţiile publice, instituite prin Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice. 

   (2) Selecţia furnizorilor conform alin. (1) se organizează, de regulă, o singură dată pe an pentru fiecare program de formare profesională, în ocupaţiile, meseriile şi profesiile cuprinse în Planul naţional de formare profesională. 

   Art. 39. -  În aplicarea prevederilor art. 68 alin. (2) din lege, pentru organizarea de cursuri de calificare, recalificare, perfecţionare şi specializare pentru ocupaţii sau meserii neincluse în Clasificarea ocupaţiilor din România este necesar ca cei interesaţi să solicite avizul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale. 

   Art. 40. -  (1) Drepturile prevăzute la art. 72 din lege se acordă numai dacă persoanele îndreptăţite vor depune la agenţia pentru ocuparea forţei de muncă judeţeană sau a municipiului Bucureşti, unde se află în evidenţă, în termen de maximum 60 de zile de la data încetării dreptului la indemnizaţie de şomaj ca urmare a angajării, următoarele documente: 

   a) cerere conform modelului prevăzut în anexa nr. 10; 

   b) «abrogat» 

   c) actul în baza căruia au fost încadrate în muncă, în copie; 

   d) document emis de angajator, din care să rezulte că în ultimii 2 ani acesta nu a mai fost în raporturi de muncă sau de serviciu cu persoana respectivă. 

   (11) Documentele prevăzute la alin. (1) se pot depune personal, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, fax sau e-mail. În cazul în care persoanele optează pentru transmiterea documentelor prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, fax sau e-mail, documentele se transmit şi se acceptă în copie certificată pentru conformitate cu originalul, de către persoana solicitantă. 

   (12) În situaţia în care documentele transmise în termen, prin modalităţile prevăzute la alin. (11), nu sunt lizibile sau persoana nu a transmis toate documentele, agenţia pentru ocuparea forţei de muncă judeţeană sau a municipiului Bucureşti solicită persoanei redepunerea acestora, respectiv transmiterea documentelor care lipsesc, în termen de 5 zile de la data primirii solicitării, iar documentele transmise ca urmare a acestei solicitări sunt considerate a fi depuse în termen. 

   (13) Termenul prevăzut la alin. (1) este termen de decădere din dreptul de a beneficia de sumele reprezentând completarea veniturilor potrivit art. 72 din lege. 

   (14) În situaţia în care persoana nu redepune documentele care nu sunt lizibile sau nu transmite documentele care lipsesc în termenul de 5 zile prevăzut la alin. (12), aceasta poate solicita acordarea drepturilor prevăzute la art. 72 din lege prin depunerea unei noi cereri însoţite de toate documentele prevăzute la alin. (1), în termenul de decădere din drepturi de 60 de zile prevăzut la alin. (1). 

   (2) Sumele neîncasate de beneficiar se prescriu la expirarea termenului general de prescripţie de 3 ani, prevăzut de lege. 

   Art. 41. -  (1) Beneficiarul drepturilor prevăzute la art. 72 din lege va depune lunar, până la data de 15 a fiecărei luni pentru luna expirată, la agenţia pentru ocuparea forţei de muncă judeţeană sau a municipiului Bucureşti unde se află în evidenţă dovada emisă de angajator din care să reiasă că a fost încadrat în muncă.